Interviu: Andrei Bănuță “Dacă vrei să faci performanță nu ai planul B niciodată”

we ❤️ music
Dacă nu i-ați ascultat încă muzica și nu l-ați remarcat, aveți timp să o faceți. Pentru că Andrei Bănuță este un munte de talent și are multe de spus în showbizul muzical. Iar dacă îl veți cunoaște veți remarca nu numai că e talentat ci și foarte politicos și cu bun simț. Și nu în utimul rând are cuvintele la el.

Pană atunci aflați povestea lui din interviul următor, exclusiv pentru WeLoveMusic.

WeLoveMusic: Ce mai faci Andrei Bănuță?

Andrei Bănuță: Fac bine și ar mai încăpea, mă bucur că ne-am întâlnit pentru acest interviu, că vorbim și că ne-ați făcut o vizită la studio.

Și noi ne bucurăm. De când faci muzică?

Fac muzică de când eram foarte mic. Mama îmi spunea de fiecare dată că am început să cânt înainte să încep să vorbesc. Și cumva urlatul meu de foame era într-un fel muzical. Și atunci și-au dat părinții mei seama că eu aș putea avea treabă în direcția asta. Și cred că pe la 5 ani m-au dus la prima mea școală de canto, la Palatul Copiilor din Constanța.

Ești de la malul marii, de la Constanța?

Sunt din Eforie Sud.

Când au fost făcuți primi pași către muzică?

Așa cum spuneam, pe la 5 ani educatoarea mea le-a spus părinților că nu mai suportă să mă asculte cântând non stop în timpul orelor și le distrug liniștea din sălile de curs. Cântam non stop și au zis să fac ceva, să mă ducă undeva să elimin toată energia asta muzicală pe care o aveam tocmai ca la grădiniță să vină să învețe bastonașele pe care trebuia să le învețe. Și atunci am început să fac la Palatul copiilor canto, cor, de fapt. După care am început să fac canto invidual, după care pe la 6 ani și jumătate am participat la primul meu concurs muzical, “Steluțele marii”, la noi în Contanța.

Și ai câștigat ceva?

Da (zâmbește), am câștigat premiul pentru cel mai original debut și o să vă zic de ce. Pentru că am o poveste amuzantă. Eu am cântat foarte frumos dar știu doar eu asta, pentru că aveam microfonul oprit. Eram atât de mic încât nu am știut să dau drumul la microfon, dar eu m-am bucurat din toată inima mea și de aceea am luat premiu pentru cel mai original debut.

Ce a urmat pentru tine?

Am intrat în clasa I, în paralel am studiat canto cu mai mulți profesori de la noi din zona, am început să merg la din ce în ce mai multe concursuri. Și foarte important, am început să deschid microfonul și am participat la multe festivaluri de la noi din țară. La 14 ani am mers și la Sanremo, în Italia, un concurs de copii, am fost cu un cor de copii, Armonia se cheamă, de la noi din zona, cu Andreea Dragu și am cântat cu ea soliști, și corul și o orchestra superbă de 50 de viori și am și câștigat concursul acela. Și apoi am participat la multe concursuri. Am mers la Vocea României pe la 16 ani, unde nu am reușit să întorc niciun scaun.

Cum a fost experiența?

A fost un moment important pentru mine pentru că deși eu nu am performat din punctul meu de vedere la capacitate maximă sub niciun fel de formă, eram în schimbare de voce, aveam emoții, acolo m-a descoperit primul meu manager, Alexandru Mihai, tatăl Andrei, pe care îl salut și îl pup și pe această cale. Dumnealui a văzut că ar exista ceva potențial în mine și cumva viața ne-a dus împreună în drumul asta muzical și am învățat multe lucruri de la el și sunt foarte recunoscător și fericit pentru că a făcut parte din viața mea profesională. Și el și Andra, și mama ei..

Andra ți-a dat vreum sfat?

Am norocul și onoarea să primesc de fiecare dată când am nevoie, sfaturi de la Andra, vorbim, am rămas prieteni.

Ți-ai dori să cânți o piesă cu ea?

Cine nu și-ar dori o piesă cu ea? Sunt niște oameni absolut extraordinari, care au contat foarte multe în formarea mea atât muzicală, am învățat foarte multe de la ei pe parte muzicală, cred că la fel de multe și pe parte personală. Am învățat să nu uit niciodată că am bun simt, să plec capul atunci când este cazul, da sufiecient de mult cât să nu fiu prost, am învățat multe lucruri interesante care au contribuit enorm la ce reprezint eu astăzi.

Te credeam altfel, după postările de pe instagram…mă refer în rău…

Fiind la început de drum trebuie să mai învăț un pic cum funcționează toate lucrurile astea și cum pot transmite oamenilor cel mai real și din suflet mesaj, și cred că fac progrese, fac eforturi să fac asta. Și la un moment dat oamenii vor vedea asta și vor alege dacă să mă iubească pe mine exact așa cum sunt acum.

Ai destui fani care îți iubesc piesele și ei cred că întâi îți iubesc muzică și apoi pe tine…

De fapt, cred că realitatea este altfel. E foarte important că mi se spune asta pentru că e important pentru mine părerile oamenilor și să înțeleg cum funcționează lucrurile. La un moment dat îmi doresc să exprim și pe rețelele de socializare energia asta pură a mea care este 100% adevărată. De fapt realitatea mea este în muzica pe care o scriu și pe care o cant, și modul în care cânt și îmi exprim trăirile puse pe note de ceva timp. Și nu doar că le cânt dar le și scriu, lucru care mă ajută extraordinar și pană la coadă eu sunt un artist care trebuie identificat prin muzica lui. Și mă bucur foarte tare că oamenii dacă nu văd în instagramul meu ceea ce și-ar dori de la mine, în momentul în care dau play la o piesă de-a mea regăsesc exact ce simt ei.

Știu că mama ta s-a stins dar a apucat să-ți asculte piesele, să vădă vreun pic din ceea ce faci?

Aveam 15 ani când mama a plecat dintre noi, sunt sigur că le vede acum de sus. Fac 22 de ani la sfârșitul lunii acesteia. Mama nu m-a auzit cântând piesele mele însă m-a auzit cântând piese ale altor artiști, coveruri în concursuri. Am avut norocul și mulțumesc lui Dumnezeu, de niște părinți care din momentul în care m-au dus prima oară la canto, nu au tratat treaba asta cu cântatul la mine ca pe un hobby sau o fază trecătoare. Nu, au luat-o în serios și deși eram mic, au zis “asta vrea, asta facem”. Și m-au dus, m-au susținut, s-au sacrificat. Vin dintr-o familie normală, dar știu că de multe ori părinții mei făceau sacrificii, își luau de la gură, se împrumutau de bani că eu să am ce trebuie la concursuri și să am ce-mi trebuie acolo.

Ai stat cu tatăl tău în perioada pandemie, îi arătai piesele pe care le făceai?

Tata e în top 3 cel mai fan critic al meu. Tata știe numărul de vizualizări la orice piesă, acum putem să-l sunăm și el știe câte sunt. Câte vizualizări la Tik tok, like-uri la piese. Uneori mă doare pentru că de multe ori când primesc comentarii de hate tata îmi zice ce a zis ăla. Și eu îi zic că nu trebuie să luăm în seama, că oamenii au timp să ajungă să ne placă. Îl simt că îl doare, deși spune că nu e așa. Faptul că îmi spune.. îl deranjează, El m-a întrebat, de ce spun lucrurile alea despre mine pentru că sunt copilul lui și el știe că sunt băiat bun, conștiincios și că îți faci treaba. Lumea e liberă, puternic dornică să-și exprime părerea și cred că asta se intâmplă foarte ușor de pe o canapea. Dar eu mi-am asumat asta când m-am hotărât să fac muzică, un om urmărit de alți oameni, și plăcut și neplăcut. Însă nu m-am gândit niciodată că ar putea să mai sufere și ai mei. Mi-aș dori să nu se mai întâmple asta, măcar să nu se mai uite la comentarii.

Ce alte pasiuni mai ai în afară de muzică?

Nu am. Doar muzică. Dacă vrei să faci performanță nu ai planul B niciodată. Eu nu am planul B. Pentru mine muzica este muncă, pasiune, este iubita mea. Uneori mama mea. Muzica îmi consumă absolut tot. Pasiuni dacă punem să petrec timp cu familia, îmi iubesc foarte mult familia și dacă pot să-i strâng undeva îi strâng. Mai am frați vitregi din prima căsnicie a tatălui meu. Merg la sală, fac sport. La mine a durat 3 ani de zile de când am venit în București că acel de luni în care mă voi apucă de sală a venit. Și că nu mai trebuie să fie de lunea viitoare. Și m-am apucat acum câteva luni, am simțit că trebuie să fiu conștiincios și am avut câteva tentative dar a durat puțîn. Acum am luat asta în serios și vreau să mă simt eu bine.

Ai avut mai multe kilograme de atât?

Am fost grăsuț când eram mic. Am avut 105 kilograme, am slăbit după ce nu a mai fost mama. Am slăbit că am vrut. Când aveam 16 ani un demo cu mine a ajuns, întâmplător, nu știu cum, la Roton. Și au zis că sunt un băiat talentat dar că nu voi reuși pentru că sunt mult prea corpolent și că imaginea contează cel puțin la fel de mult ca și talentul. Și atunci m-am supărat foarte tare, m-am ambiționat și am slăbit. Ca acum când pot să zic că lumea a ajuns să mă mai cunoască puțin, se întamplă asta împreună cu oamenii care m-au impulsionat să evoluez. Ceea ce a fost o lecție foarte interesantă pentru mine.

Ai avut practic două momente în viață când te-ai ambitionat, după ce demo tău a ajuns la Roton, și după experiență de la Vocea României…

După Voce a fost groaznic, știam cum am cântat. Eu nu am fost mulțumit, eu nu am ales melodia pe care am cântat-o. A fost varianta propusă de echipa de la Vocea României, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori. Nu era o piesă care să mi se potrivească. Mai mult decât atât eram într-o perioadă de schimbare a vieții mele, pubertatea, schimbarea vocii, a fost foarte greu. A fost greu să controlez sunetele, nu mai stătea treaba asta la mine, cumulat cu emoțiile. Mi-aș fi dorit că parcursul meu la Vocea Românei să fie altul. Însă nu e întâmplător că n-a fost și probabil că asta a fost cel mai bun rău care mi se putea întâmplă pentru că eu să fiu azi aici și să fac ce mi-am dorit de când eram foarte mic.

Cum ai ajuns să lucrezi cu Matteo?

A fost o situație foarte interesantă. Eu postam pe rețelele de socializare, lansasem prima piesă cu tatăl Andrei, aveam 18 ani, piesa se numea “Aș putea”, păream mult mai mic. Ulterior am încheiat colaborarea cu domnul Mihai, pentru că am fost eu într-o fază în care nu simtean că mă regăseam în ce făceam, nu eram bine cu facultatea pe care o începusem. Domnul Mihai s-a mutat cu familia la Câmpia Turzii și a fost exact startul de care am avut nevoie de la dumnealui. M-am gândit așa, că dacă Dumnezeu vrea că eu să ajung acolo, eu o să ajung. M-am oprit din a dori sclipici, din a mai dori celebritate, de a mai alerga după asta. Pentru că orice copil care cântă își dorește asta. Orice copil face asta pentru că exemplele de la televzior sunt fastuase, sunt sclipitoare. Au impresia că lucrurile se întâmplă diferit față de cum se întâmplă de fapt în industria asta pe care ușor ușor încep și eu să o descopăr și să știu cum stau lucrurile. M-am oprit din a mai dori asta. Și în contul primei mele piese lansate în colaborare cu domnul Mihai m-a sunat Alex Gospodin de aici de la studio, din dorința de ami vinde o piesă. Am venit, am ascultat, am tras o piesă, era Matteo la studio și a zis că nu i se pare că mi se potrivește piesa asta și a zis dacă pot să-i arăt o altă piesă pe care am mai cântat-o. Și i-am pus un cover, pe care o am și acum pe contul de Youtube. Piesa Gelos de la Labirint, o melodie sensibilă pentru că asta este zona în care mă simt cel mai bine, că pot transmit cea mai bună emoție provenită din mine. 6 luni a durat, de la discuția ești talentat, felicitări, dacă vrei să cumperi piesa te așteptăm. Peste 6 luni m-a sunat Matteo și mi-a zis că s-au gândit foarte mult la mine și că le-ar plăcea să faca parte din familia noastră muzicală, să vin la studio, noi credem în tine, știm că nu mai colaborezi cu nimeni, că ești pe cont propriu să încercăm. Dacă nu ne potrivim, pentru tine se vor mai deschide și alte uși. Dar măcar să încerci. Eu eram acasă la tata, dădeam ture de faleză, munceam la patiserie, la noi, opream microfinul și mă dădeam interesant, că să nu par disperat. Am zis că e ok, că ne puteam vedea. Am inceput să urlu pe falează. A fost una dintre cele mai frumoase zile. Și am venit într-o zi la studio și apoi am venit în fiecare zi. Am rămas aici, am început să compun, să-mi exprim traierile.

Cum a fost colaborarea cu Theo Rose?

Eu cu Theo suntem foarte foarte buni prieteni și ne știm de foarte mult timp înainte să fim un pic mai des pe la televizor. Noi cântam prin casă, ne știam de ceva timp. Ne strângeam cu grupul de prieteni, râdeam, ne distram, că nu suntem nici noi sfinți. Aveam mai multe piese și i-am arătat lui Theo o piesă, iar ea a zis că stai cu hitul în casă. Ea nu a zis atunci că ar vrea să-l cântăm împreună. N-am zis nimic atunci, aveam în cap că piesa ar trebui cântată de mine și de ea. Am venit la studio, i-am zis Elenei, impresara mea, de piesă și că aș vrea să o cănt cu cineva, și m-a întrebat cu cine vreau să o cănt. Am sunat-o și i-am zis. Cred că a făcut ca mine, mi-a zis după că își imagina cum ar fi să o cânte.

Ce urmează pentru tine?

N-aș știi să vă zic? Am creeat foarte mult în ultima vreme. Am făcut foarte multă muzică și pentru alți artiști. Să vezi oameni că au încredere în ce faci tu și că vor ei să facă muzică pe care o faci tu, să o cânte și să o reprezinte e extraordinat. Tocmai de asta am o mulțime de piese pe care nu știu dacă o să le cânt eu sau nu. Pregătesc o lansare cu una dintre colegele mele, cu Serena, de la Mattman music, suntem pe fast forword, avem piesă tre să facem clipul. E o piesă diferită de ce am făcut eu pană acum e în limba franceză. Și o piesă ritmata, oamenii nu m-au auzit pe mine pe astfel de piese, are energie, și suntem fericiți și să ajungă la oameni.

Dar cu Gabi Bagu?

Avem coveruri împreună. Și avem și piese împreună dar nu lansate. Cu siguranță vom avea piese împreună, noi avem piese compuse împreună, sesiuni de piese. Scriem eu pentru el și el pentru mine.

Vine ziua ta, ce pregătești?

Ziua mea e pe 27 mai dar am un concert online pe 24 mai pe canalul meu de Youtube. Ne ajută Dan de la Pepe, el are aparatură. Invitații mei o să vină și în loc de cadouri o să îmi cânte câte o piesă. O să le cânt și eu și o să îmi cânte și ei. E ca un live, nu se percep costuri, vreau să mă bucur de prezența oamenilor pe care îi iubesc din muzică și din viața mea. Aduc la concertul asta doar oameni apropiați. Cunosc mulți oameni din industria muzicală. Ne-am dorit ca oamenii pe care îi iubesc real, nu sunt genul de om care să arunce cu te iubesc pe garduri. Tocmai de asta pe cei care îi voi avea pe 24 cu mine am încredere în ei și ei în mine. Ziua mea normal e pe 27, și pe 24 o fac cu toți susținătorii mei, unii știu că nu pot veni. Mi-aș dori cândva ca de ziua mea în Piața Constituției să vină oamenii să le dau de băut și să râd și să glumesc cu ei de ziua mea.

Crezi că încercările prin care ai trecut te-au maturizat tare?

Asta nu i o alegere. Noi nu alegem să ne maturizăm și nici nu cred că conștientizăm că o facem. Dar când eram mic a trebuit să fiu cu tata să susținem problema de sănătate a mamei, cum ar fi făcut orice copil și orice soț, nu am fost cu ceva mai special noi. Am învățat în timp după ce n-a mai fost mama, să mă descurc. Poți fi răsfățat, dar cine să te răsfețe? Tata e în vârstă are 72 de ani, am și grijă lui, și el pe a mea. Bine, tata are 72 de ani dar e foarte fresh cool, avem o relație frumoasă, și e unul dintre cei mai buni prieteni ai mei. Nu alegi tu să te maturizeizi, te maturizezi și gata. Dacă ai un țel și ai primit o educație care îți impune niște lucruri, nu-ți permiți nici să o arzi prost și nici să ai probleme.

Share:

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
we ❤️ music

CONTACT