Interviu: Sandor Biro “Lucrurile nu se întâmplă mereu așa cum suntem noi capabili să credem că trebuie să se întâmple”

we ❤️ music
„Piesele mele cele mai noi sunt deja predate și urmează să fie lansate”.

Unul dintre cel mai de succes compozitor din industria muzicală românească este Sandor Biro. Cum despre oamenii de la butoane nu se prea vorbește ne-am hotărât ca noi cei de la WeLoveMusic să aflăm mai multe amănunte despre creatorul de hituri.

WeLoveMusic: Salutare. Ești “vinovat” de multe hituri și ai colaborat cu multe vedete. Ne poți spune pentru început cu cine ai lucrat și câteva dintre piesele tale?

Sandor Biro: Salut. Așa este, de-a lungul scurtei mele “călătorii” am avut plăcerea de a colabora cu voci și artiști cu totul deosebiți. Munca mea se împarte în două mari categorii: piese compuse și produse de mine respectiv piese compuse de alții pe care eu le mixez, masterizez sau mă ocup de producția vocală. Am compus pentru mulți artiști, printre care Lidia Buble (“Tu”), Delia (“Ce are ea”), Andra (“Vina mea”), Nicole Cherry (“Dansează amândoi”), Cleopatra Stratan (“Te las cu inima”), Edward Sanda feat. Ioana Ignat (“Doar pe a ta”). Pe lângă cele amintite, am mixat/masterizat piese pentru Randi, Morandi, Loredana, Andreea Bănică, Dorian Popa, JO, Nadir și mulți alții.

Ne poți spune cum ai început să lucrezi în acest domeniu? Cum ți-ai dat seama că asta vrei să faci?

Nu aș ști să-ți explic foarte exact. Am terminat liceul și facultatea de Informatică, iar apoi am lucrat câțiva ani ca programator. În paralel am cochetat cu muzica sub diverse forme, însă mi se părea că lucrurile nu evoluau în ritmul în care îmi imaginam eu că este posibil. La un moment dat pur și simplu m-am aruncat cu capul înainte, cum s-ar spune. M-am lăsat de programare de la o zi la alta și am decis s-o iau pe drumul muzicii. Eram ca un schior începător pe pârtie, coborând pe o ceață densă. Nu cobori fiindcă știi să schiezi ci pentru că nu ești conștient de cât este pârtia de abruptă. Asta e un mare avantaj. Dacă ai vedea ce ai în față, probabil te-ar lua panica și tot procesul ar fi mult mai complicat. Cu alte cuvinte, nu știam ce urmează, nu știam ce presupune să compui o piesă mediocră sau un hit. Pur și simplu îmi petreceam orele în studio având în minte o vorbă celebră citită undeva pe internet, se spune că i-ar aparține lui Picasso: „inspirația vine dar trebuie să te găsească muncind”.

De unde ești și când te-ai instalat în București?

Provin din singura localitate din țară a cărei nume este format din 2 litere: Comuna Ip, județul Sălaj. Acolo mi-e familia, prietenii din copilărie și o parte din oamenii datorită cărora eu sunt astăzi aici. Ulterior Timișoara mi-a fost casă pe perioada facultății plus încă câțiva ani de cât am fost programator, iar din 2013 decembrie descopăr frumusețea Bucureștiului. Care, apropo, e atât de diferit față de cum se povestește în „provincie”.

Cu cine lucrezi în acest moment în studio?

Cu mine, în fiecare zi. M-am obișnuit să lucrez singur până când o piesă, aproape de formă ei finală, ajunge să fie prezentată artistului. Știu că ai fi vrut niște nume, însă viața producătorilor poate fi uneori ciudată. Deși ei își fac treaba până la capăt, experiența devine completă respectiv vizibilă abia când lansată primește seria de „like-uri” sau „dislike-uri” de la playlist managerii radio-urilor și/sau de la publicul ascultător.

Care crezi că este rețeta unui hit?

Sincer? Nu țin minte să fi căutat vreodată rețeta. În schimb, privesc hit-urile ca pe niște indicatori de performanță, indiferent de domeniul de activitate. A face performanță are două componente de bază: disciplină și frustrare. Prima se referă să munceșți, să te antrenezi sau să înveți chiar și atunci când nu ai chef sau inspirație, iar a doua e oarecum o alegere. De ce spun asta? Eu cred că majoritatea oamenilor, în diferite etape a vieții lor, se confruntă cu sentimentul de frustrare. Totuși, natura și efectul acestor frustrări diferă de la individ la individ. Unii aleg frustrarea neproductivă, cea prin care „alții” sunt de vină pentru faptul că ei, extrem de pregățiți și talentați, duc lipsă de rezultate „mărețe”. Alții în schimb sunt frustrați deoarece sunt conștienți că, indiferent de valoarea lor umană, la momentul când se compară cu aceeași „alții” acceptă că încă nu dețin toate cunoștințele pentru a fi pe podium. Cei din urmă se gândesc mereu „trebuie să muncesc mai mult” în timp ce își pun întrebări precum „ce știu alții să facă și eu nu?”. Având acest al doilea mod de gândire, și-anume gândirea calibrată spre învățare și spre rezultate tot mai bune, la un moment dat începi să fii „deranjat” că ziua are doar 24 ore și că nu poți avansa mai repede. Ești nemulțumit că azi ai muncit doar 7 ore, nu 12-13. Cred că acestea sunt primele semne că succesul e tot mai aproape de tine, căci el este doar un efect colateral al inerției dezvoltării tale continue ca profesionist și, de ce nu, ca om.

Există cineva cu care ți-ai dorit să colaborezi și nu s-a întâmplat?

Sigur că da. Mi s-a întâmplat ca „artistul visat cu urechile de compozitor” nu a reacționat la propunerea de colaborare, pentru că ulterior aceeași piesă să fie înregistrată cu alt artist și să devină hit, no 1. E cea mai plăcută dezamăgire și împlinire în același timp. Am învățat din asta că lucrurile nu se întâmplă mereu așa cum suntem noi capabili să credem că trebuie să se întâmple. Undeva acolo sus cineva are mereu grijă să așeze lucrurile, astfel că la sfârșit să se îndeplinească așa-zisul plan măreț – adică să se bucure în primul rând ascultătorii, prin muzica ta ajunsă la ei cu mesagerul respectiv artistul potrivit.

Tu și cânți? Îți cânți piesele lansate?

Eu zic că am o voce de terminat orice petrecere. Când mi se mai dădea microfonul la câte-o petrecere le spuneam că încep să cânt atunci când vor să trimită invitații acasă. Deci, exclus! Pe la începuturi se mai întâmpla să arăt prietenilor apropiați câte-un demo cu vocea mea. Dar, de când muzica nu mai e hobby ci job, nici măcar nu mă apropii de microfon. Mai cânt uneori în timp ce sunt la volan, cu muzica dată la maxim, dar în niciun caz piesele compuse de mine.

Cum îți alegi soliștii cu care colaborezi?

Procesul e unul destul de simplu: mă fură pianul, cineva parcă îmi șoptește versurile, linia melodică. În funcție de mesajul, cadența și „feeling”-ul piesei îmi vine în minte cineva care cred că ar cânta-o bine. Apoi schițez o orchestrație și iau legătura cu artistul. De regulă asta e mersul dar nu zic că nu sunt și excepții. Uite, excepție a fost piesa de revenire a Cleopatrei Stratan „Te las cu inima”, când știam de la început cine vreau să fie artistul.

Ești conștient că ești unul dintre cei mai buni compozotori?

Eu cred că absolut fiecare om, indiferent de profesie, poate să ajungă să strălucească. Și mai cred că fiecare om e cine e în principal nu datorită lui, ci mai mult datorită celor din jur – a oamenilor care l-au făcut să fie sau să devină așa. În consecință, nimic din ce sunt eu azi nu e neapărat meritul meu, ci mai mult al celor care m-au făcut să fiu așa, căci ei m-au făcut să pot. Nu contează nici cum și nu contează nici dacă erau conștienți că încurajarea sau critica lor poate face minuni. Sunt mulți. Meritul meu ar putea fi eventual că nu m-am oprit. Totuși, dacă n-aș fi avut succes, ar fi fost doar vina mea.

Ce ai făcut în pandemie în afară că ai compus?

Prietenii mei ar spune că par liniștit și sobru, însă eu mă văd cumva exact invers. Nu pot să stau locului, mintea mea colorată trebuie să fie mereu ocupată cu ceva. În pandemie m-am întors puțin la vechea pasiune, și-anume programarea. Am pus bazele unui start-up iar pe perioada lockdown-ului cred că am făcut cei mai mari pași pentru un alt țel pe care mi l-am propus. Abia aștept să vă pot povesti despre ce e vorba, chiar e ceva deosebit.

Ce alte pasiuni ai în afară de muzică? Ce faci în timpul liber?

Cam tot ce fac are la bază curiozitatea. Încerc totuși să-mi aloc timpul direct proporțional cu visurile și perspectivele fiecărui domeniu în ceea ce mă privește. Pilotez avioane, programarea e deja un fel de al doilea job, îmi plac sporturile și cărțile de dezvoltare personală. A, cred că cel mai mult îmi place să contribui la succesul oamenilor din jur.

Ce-ți doreșți pentru următoarea perioadă din 2021?

Îmi doresc exact ce am deja. Sănătate și convingeri sănătoase care să mă ducă mai departe pe drum. Nu mi-am ales neapărat și o destinație, asta pentru că singurul meu scop este să știu să mă bucur de călătorie, indiferent cum ar fi ea. Și, dacă se poate, pe cei ce călătoresc alături de mine să-i fac să simtă că drumul e mai frumos dacă ne oferim unul altuia ce știm să facem fiecare. Unii cultivă legume, alții repară mașini… iar alții, prin muzică, fac ca ziua grea să pară puțin mai ușoară.

Share:

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
we ❤️ music

CONTACT