După Vocea României tânăra solistă a început un proiect destul de interesant împreună cu Cazanoi Brothers. Și pentru că ne-a plăcut asocierea și muzica lor dar și povestea lor ne-am gândit să facem un interviu exclusiv pentru cititorii noștri așa că îl puteți citi în continuare
WeLoveMusic: Ai participat la Vocea României – cum a fost experiență pentru tine?
Eugenia Nicolae: A fost încă o lecție că în viață trebuie să faci ce îți place. Am cântat un mash-up din piesele Arianei Grande și Britney Spears, pe care recunosc că nici eu nu l-am simțit. La invitația Irinei Rimes am fredonat o parte din piesa “Mocirița cu trifoi”, pe care am trăit-o și am simțit-o cu adevărat. Publicul a reacționat rapid, la fel și jurații, am primit mesaje și multe reacții în online pentru bucățica de emoție pură transmisă când am cantat folclor.
În timpul liber ești profesoară – cum se îmbină munca asta cu cea de muzician/cântăreț? Unde predai? Ce spun elevii despre faptul că ai apărut la TV și că ești cântăreață?
Încă din timpul celor 5 ani în cadrul Universității Naționale de Muzică am predat. Mi-a plăcut dintotdeauna pedagogia. În facultate cântam și predam pentru a mă susține financiar. Am păstrat aceleași activități și acum, pentru că s-au îmbinat perfect și nu mă văd făcând altceva în viața aceasta. Acum predau la Școala Gimnazială 46 din București, iar copiii sunt înnebuniți să afle cât mai multe detalii din culisele artiștilor. Îmi cer foarte des părerea despre artiștii lor preferați și mă roagă să le cânt melodiile pe care ei le ascultă. Atunci când cânt în clasă este singurul moment când nimeni nu șușotește sau vorbește. Se face o liniște perfectă. Mă întreabă constant ce piese voi mai lansa și ce apariții urmează să am, vor să fie primii care află. Le ascult atent părerile și preferințele muzicale. Îmi aleg audițiile de la ore ținând cont de preferințele lor, pentru că eu cred cu tărie că educația muzicală se face din aproape în aproape, pornind de la bază, de la muzica lor preferată. Nu am criticat nici un elev pentru genul muzical pe care îl ascultă și încerc constant să înțeleg noua generație și să învățam unii de la alții.
Compui sau doar cânți?
Compun cu drag și spor. Toate piesele care vor fi lansate în proiectul Antagonica sunt compuse de mine. Nu aș putea să cânt o muzică scrisă de altcineva. Pun mare preț pe cuvinte, texte, versuri. Orice carte, film, picture, care îmi plac, se reflectă fără dubii în muzica mea. Am 2 caiete pline de texte. Citesc o carte doar cu creionul în mână, sublinez și iau notițe. Uneori mă atașez doar de sonoritatea unui singur cuvânt pe care mai târziu îl pun în muzică. Am scris o piesă pornind de la un basm pe care l-am citit. O altă piesa a fost scrisă pornind doar de la 5 cuvinte- cheie care îmi plăceau la nebunie. Unul dintre cele 5 este “jăratec”. Îl veți auzi când piesa se va lansa. Muzica pieselor mele are puternice rădăcini în folclor. Ascult folclor românesc, armean, sârbesc, bulgăresc, turcesc, flamenco. Cred cu tărie că muzica cu tradiție și istorie este puternică și încă nexploatată suficient. Poate că am și o manie în a asculta muzică puțin cunoscută, cu cât mai puține vizualizări. Îmi place să descopăr.
Cum ai ajuns să colaborezi cu Cazanoi Brothers?
Colaborarea cu Frații Căzănoi s-a născut în urmă cu 4 ani de zile. Eram invitată, ca și ei, la un eveniment privat. După ce am cântat m-a abordat Cezar Cazanoi, m-a felicitat și eu eram în al noulea cer. Îi urmăream de mult pe Cezar și Anatol, știam cât de apreciați sunt și ce muzică de calitate fac. Propunerea de a cânta alături de ei a venit în aceeași seară, pe drumul de întoarcere către casă. Am vorbit cu Cezar, mi-a povestit despre proiectul lor și am acceptat cu mare bucurie această propunere. De 4 ani suntem împreună la evenimente. Cântăm și mai presus de orice ne distrăm la nebunie. Sunt moldoveni cu chef de viață. Orice eveniment este un motiv în plus de râs, voie bună, povestiri și mai ales de cântat muzică bună cu muzicieni adevărați. Alături de ei am început să cânt la evenimentele artiștilor pe care eu îi urmăream. Am reușit să ajung pe scenă, să le cânt oamenilor care pe mine mă inspiră și mai presus de toate am învățat să respect folclorul, să-l apreciez și să-l cânt cu mare exigență.
Cu ce alți artiști ai mai colaborat până acum?
În facultate am cântat în corul Universității Naționale de Muzică în concertele unor artiști mari: Havasi, Tudor Gheorghe, Andra. Am colaborat cu Special Guest Orchestra, Ovi Jacobsen, RIME.
Ce ne poți spune despre piesa recent lansată cu Cazanoi Brothers?
Piesa “Sus paharul” rememorează primele mele experiențe cu muzica. Am crescut într-o casă unde muzica era normalitate. Tatăl meu este cel mai petrecăreț om pe care îl cunosc. Și el cântă, iar familia mamei se bucură și ea de tradiție într-ale cântatului. Tatăl meu mi-a pus această meserie în brațe. Obisnuiam să cânt la fiecare chef, petrecere, sărbătoare organizată în familia mea. Nu trebuia să mă roage nimeni să cânt, abia așteptam să mă urc pe scaun și să îmi încep “show-ul”. Prima piesă a proiectului Antagonica este despre petrecere și voie bună. Are influențe din muzica lăutărească și muzica din Balcani. Pentru a fi cât mai actuală, am inserat elemente din muzica funk prin groove-ul cântat de bas. Acest proiect va aduce astfel de combinații, genuri aparent opuse vor fi aduse împreună, muzica veche și nouă se va uni pentru generațiile vechi și noi.
Câți ani ai? Când ai început să studiezi muzica și să cânți? Ce studii ai urmat?
Am 27 de ani, iar studiul muzicii a început de când eram o mică, mică fată. Am crescut cu muzica în casă. La 8 ani am început să studiez vioara, iar în adolescență am câștigat un concurs de talent și am decis să mă focusez îndeaproape pe canto. Au urmat anii din liceu când făceam naveta între Vâlcea și Slatina pentru a studia arta cântatului. În clasa a 11-a am decis că vreau să dau admiterea la Conservator. Eram elevă la un liceu teoretic, unde studiam filologie. Ultimii doi ani din liceu au fost grei. Mă pregăteam în privat pentru admiterea la Conservator, mergeam la Vâlcea să studiez canto, învățam pentru Bacalaureat și în weekenduri cântam la evenimente. Am cântat cu tatăl meu încă de la 15 ani. A fost o perioadă în care am înțeles cum se câștigă banii. Nu era ușor să merg luni la școală dupa ce cântasem tot weekendul. Nunțile și petrecerile sunt mai grele în provincie. Îmi amintesc că aveam caietele de română cu mine la cântări. Învățam pentru bac în pauzele dintre reprizele de cântat. Cu toate acestea am reușit să iau bacul cu 10 și să intru printre primii la Conservator. Au urmat 5 ani de studii în cadrul Universității de muzică din București. Speram să fi trecut greul odată intrată la facultate, dar ce a urmat a fost mai greu decât mă așteptam. Nu am fost pregatită psihic pentru ce a urmat. Pentru că am reușit să intru cu o notă mare la Conservator am făcut parte din grupa cea mai bună. Cerințele erau mari, iar colegii mei veneau din licee de muzica. A trebuit sa tin pasul cu ei. Un an de studiu individual nu putea compensa cei 12 ani de liceu de muzica ai colegilor mei. A fost greu, învățam până noaptea târziu, stăteam să studiez până se închideau porțile Conservatorului. Și cu mândrie pot spune că am avut bursă de merit în toți anii de studiu. În camera de cămin eram 9 fete. Și acest lucru a fost o altă provocare. În facultate am învățat mult, am cântat mult și am predat copiilor de grădiniță.
Povestește-ne cea mai amuzantă întâmplare de la o cântare.
Fiecare cântare are o doză de amuzament. Frații Căzănoi știu să râdă și să se distreze. Facem gașcă bună nu numai cand vine vorba de muzică. Cezar obișnuiește să mă imite, iar când vreau să mă amuz, mă uit la video-uri din telefon când el îmi imită atitudinea. Nu sunt vreo lady, sunt agitată, mereu pe fugă și uitucă. Mă împiedic, uit unde îmi las microfonul, nu rețin aproape niciodată numele sărbătoriților, mirilor sau bebelusilor botezati. Au ieșit multe gafe pe acest fond, dar am reusit să mă scot cu măiestrie. Îmi amintesc că mergeam către o cântare la Constanța și am uitat să alimentez. Mai aveam 10 km până la destinație când mașina mea a rămas fără combustibil. La altă cântare mi-am uitat pantofii acasă, a trebuit să merg la cumpărături în seara evenimentului. De atunci îmi iau mereu 2 perechi de pantofi la mine, să fiu sigura ca orice s-ar întâmpla am rezervă.
Ai frați, surori? Iubit?
Am o soră mai mică cu 2 ani decât mine care a ales să facă IT, deși este talentată și are ureche muzicală. Nu a rezonat cu nopțile pierdute și sacrificiile făcute pentru muzica. A preferat să învețe matematică și informatică. Sora mea este cea mai bună prietenă din lume, o iubesc enorm. Am iubit, trebuia să-mi fie soț în primăvara anului 2020, dar pandemia ne-a schimbat planul. I-am scris și o piesă pentru dansul nostru din seara nunții. Am zis ca lansarea acelei piese va fi unică și sigur o voi ține minte toata viata. Suntem impreuna de 5 ani si speram ca anul acesta sa fie mai bun si sa ne lase sa ne casatorim. Este sufletul meu pereche. Mă învață în fiecare zi câte ceva, este iubit, prieten, psiholog. El este foarte diferit față de mine, e calm, liniștit, meticulous, echilibrat și mai mare cu 7 ani decat mine. Chiar dacă suntem atât de diferiți avem aceleași principii sănătoase de viață. Învăt în fiecare zi câte ceva de la el, iar la noi se aplica la fix sintagma “contrariile se atrag”.
Cum îmbini viața personală cu cariera?
Muzica este pretutindeni în viața mea. Când nu sunt la școală, sunt la studio, la repetiții sau compun în sufrageria mea, pentru că mi-am făcut un mic set-up care mă ajută să lucrez fără să plec foarte des de acasa, mai ales în această perioadă. Familia mea iubește ceea ce fac și mă susține, mă înțelege. Nu de puține ori am lipsit de la evenimentele importante din viața mea personală și a oamenilor mei dragi, fiind plecată să le cânt oamenilor care sărbătoreau evenimentele lor importante. De foarte multe ori am sărbătorit ziua mea, aniversarea relației mele, Crăciunul, Anul nou, Paștele alături de alte persoane. Le-am cântat lor și m-am bucurat cu ei ca și cum aș fi cu ai mei. La noi nu există concedii de vară, iar în familia mea sărbătorile se celebrează cu o zi mai târziu.
Ce gen muzical îti place cel mai mult?
Cel mai mult iubesc folclorul. Imediat urmeaza R&B-ul și funk-ul.
Cum este perioada aceasta pentru tine, având în vedere că industria muzicală este afectată de pandemie?
Tristă, foarte tristă. Sunt incompletă. Cântatul în casă și în studio nu suplinește sub nici o formă scena și muzica cântată live în fața publicului. Îmi e dor de oameni, de energia de la evenimente. În serile când mergeam să cânt mâncam foarte puțin și mă agitam extrem de mult. Acum mă agit puțin și mănânc.
