Sexoasa reprezentată a Republicii Moldova la concursul Eurovision, solista Natalia Gordienko ne-a acordat un interviu exclusiv pentru WeLoveMusic în care ne-a povestit despre cariera și viața ei particulară.
WeLoveMusic: Natalia participi pentru a doua oară în calitate de reprezentant al Republicii Moldova la concursul Eurovision – cum simți această perioada față de cea din 2006?
Natalia Gordienko: Într-adevăr, particip pentru a doua oară în calitate de reprezentanta a Republicii Moldova la Concursul Eurovision și mă simt extraordinar de împlinită și fericită, trăiesc la maximum absolut tot ce se întâmplă în viața mea în acest moment. Recunosc, e un roller coster de emoții, obositor, dar sunt cea mai fericită și pot să spun că am visat la acest moment în ultimii 10 ani, de când am participat prima dată în 2006 la Eurovision. Participarea din 2006 este foarte diferită față de ce întâmplă acum, deoarece atunci nu a fost proiectul meu, a fost un duet împreună cu Arsenium, care a făcut parte din trupa O-zone, iar eu am fost invitată ca voce feminină. În 2006 implicarea mea a fost destul de redusă, nu erau ideile mele, însă a fost experiența extraordinară pentru că aveam 18 ani și era pentru prima dată când cântam pe o scenă mare. Anul trecut s-a materializat visul de a participa din nou la acest concurs, ca artist solo și cum sunt perfecționistă, când fac ceva vreau să fie la superlativ, îmi doream să găsesc echipa cu care să fac o piesă bună și un produs competitiv, european. Visul meu s-a concretizat anul trecut când piesa “Prison” a fost aleasă la selecția națională Eurovision Republicii Moldova însă, din păcate, concursul a fost amânat din cauza Covid. În acest an am fost realeasă de televiziunea națională ca reprezentantă a Republicii Moldova și mulțumesc mult pentru acest lucru; piesa de anul acesta se numește “Sugar” și sper să vă placă.
La scrierea piesei “Sugar” a participat și un câștigător de premiu Grammy, alături de echipa ruso-greacă, povestește-ne cum ai ales piesa.
Visam să lucrez cu această echipă pe care eurofani o numesc “Dream team”: jumate de echipă e din Grecia, producătorul general Dimitris Kontopoulos precum și coregraful Focacis Angelinos, iar din partea Rusiei este un interpret foarte cunoscut, cu o experiență de peste 30 de ani pe scenă, Filip Kirkorov, care este văzut ca Elton John al Rusiei. Lucrul în această formulă este un vis devenit realitate, deoarece ei au experiența foarte mare în a pregăti interpreți pentru acest concurs și toți artiștii care au lucrat cu ei au obținut rezultate foarte bune. Pentru că sunt foarte buni și căutați, este foarte greu să ajungi la acești producători însă am avut norocul să fac cunoștință cu Filip la Eurovizion 2006 iar după câțiva ani am făcut cunoștință și cu echipa din Grecia. La finalul anului trecut am găsit piesa “Prison”, după multe căutări, iar anul acesta piesa “Sugar”. Inițial piesa a fost realizată în limba rusă, apoi textul în limba engleză a fost realizat de Sharon Vaughn, câștigătoare a premiului Grammy. Pentru mine este o experiență nemaipomenită să lucrez cu această echipă de profesioniști si sperăm să avem cel mai bun rezultat în luna mai.
Piesa “Sugar” are un vibe foarte pozitiv iar videoclipul este o explozie de culoare – crezi că era nevoie de aceste note dulci în această perioadă dificilă sau e o pură întâmplare?
Tot show-ul și toate aparițiile pentru promovarea piesei “Sugar” au fost gândite în mod special și până la cele mai mici detalii. Piesa cu care am câștigat anul trecut selecția Eurovion Moldova se numea ‘Prison” și pentru că din păcate, am stat parcă prizonieri pe parcursul anului din cauza Covid-ului, am decis anul acesta să facem ceva cu mesaj pozitiv, să îndulcim și să colorăm viața oamenilor și ascultătorilor. Piesa “Sugar” e foarte pozitivă are un vibe optimist cum îmi doresc să fie anul acesta pentru noi toți.
Echipa cu care lucrezi pentru acest concurs este una internațională, crezi că această diversitate poate fi un ingredient secret ca să ajungi la inima cât mai multor telespectatori?
Cred că este important să ai o atitudine deschisă și să lucrezi cu oameni profesioniști din diferite țări, domenii, pentru că tu poți să ai o viziune și altcineva poate să aibă o altă viziune, iar final din mix-ul celor două ajungi la cel mai bun rezultat. Din echipă fac parte profesioniști din Moldova, Rusia, Grecia și Ucraina; lucrăm împreună la acest proiect și deja avem și parteneri și din alte țări din Europa care ne ajută și fac acest proces de creație și promovare și mai interesant.
La ce să ne așteptăm pe scena de la Rotterdam?
Detalii prea multe nu pot să va spun despre ce o să facem pe scenă; ce pot să va spun este că va fi un număr foarte pozitiv, sexy, dinamic, dulce și colorat.
Cine te-a îndrumat către scenă și dacă nu ai fi făcut muzică, ce ai fi făcut? Cui îi datorezi ascensiunea ta în afară de public?
Spre scenă m-a îndrumat bunica mea când era mică pentru că a văzut talentul. Ea m-a dat la școala muzicală și a făcut tot posibilul ca eu să îmi urmez visul și vreau să îi mulțumesc pe această cale. Bunica este cel mai mare critic al meu, pentru că îmi cunoaște potențialul și vrea să dau tot ce pot pe scenă. Dacă nu făceam muzică, mi-ar fi plăcut să fiu medic. După finalizarea clasei a 12, am cochetat cu ideea de a da admitere la Facultatea de `Medicină însă muzica m-a atras mult mai mult.
Cum a fost anul 2020 pentru tine?
A fost un an greu pentru toți artiștii, toate concertele au fost anulate sau amânate însă am încercat să iau partea plină a paharului: în lockdown, aprilie-mai, mi-am petrecut timpul cu fiul meu Christian, în vârstă de 3 ani și a fost minunat. Anul trecut, am avut posibilitatea să finalizez o piesă de suflet, despre Christian, la care visam de când s-a născut – piesa se numește “În Ochii tăi” și este despre relația dintre părinți și copii. Videoclipul piesei este superb, plin de emoție pentru că apare și Christian în el. În plus, împreună cu echipa cu care lucrez am gândit detaliile pentru concursul de anul acesta, în plus, am început și finalizat piesa “Sugar”. S-a lucrat intens în studio și la alte piese, pe care promit să le ascultați după Eurovision.
Ai avut de-a lungul timpului momente când ai vrut să renunți la muzică?
Sincer, niciodată, chiar și în momentele cele mai grele, nu m-am gândit la acest lucru. Când sunt în studio, pe scenă sau la filmări sunt cea mai fericită, fac ceea ce îmi place cel mai mult. Motto-ul meu în viață este că “dacă nu se deschide ușa, o să intru în casă pe fereastră”, iar în muzică este foarte greu, pentru că nu controlezi factorii externi, nu poți să faci un plan de acțiune pe 10 ani ca în alt business și știi că recuperezi investiția peste 10 ani. În muzică investești bani, timp și sănătate și primești răspunsul de la radiouri că “piesa nu este în formatul nostru”. Însă încerc să nu fiu descurajată de astfel de răspunsuri, mă trezesc dimineața cu zâmbetul pe buze și o iau de la capăt. Cred foarte mult în puterile mele iar optimismul hărăzit de la Dumnezeu dar și de la părinții mei, m-a ajutat mult.
Dacă băiatul tău, Christian, ar vrea să facă muzică, ce sfat i-ai da?
Indiferent ce decide să facă, muzică sau altă profesie, eu o să îl susțin în orice vis, orice proiect, o să fiu alături de el mereu. Dacă el decide să urmeze calea muzicii, este foarte important să îi placă ce face, să o facă din pasiune și cu tot sufletul, iar lumea simte această sinceritate iar publicul îi va fi alături. Dacă face totul din sufletul și cu emoție, în lumea aceasta care a devenit tot mai comercială, are toate șansele să reușească.
Ce crezi că nu te-a întrebat niciun jurnalist până acum, dar ai vrea, cu tot dinadinsul, ca publicul să afle despre tine?
Am avut multe interviuri și multe întrebări de-a lungul timpului pe diverse teme însă am încercat să evit să vorbesc despre viața mea personală pentru că trebuie să rămână o mică taină despre mine. Ca orice femeie îmi doresc să mă simt slabă lângă bărbatul meu. În acest moment nu am o relație, îmi doresc să întâlnesc un bărbat, cu care să construiesc o familie fericită cu mult copii artiști. Plâng și eu, ca orice om deși în poze par zâmbitoare și optimistă. Dar cred în oameni și știu că ce este al meu este pus deoparte.
